Etichetă: yoga

Curs de yoga pentru începători, București și Brașov

INVITAȚIE

BUCUREȘTI

Unde? La Centrul de Yoga și Meditație Kamala din București, str. Căderea Bastiliei nr. 56-58.

Când? În fiecare luni, de la ora 18.30, începând cu 17 septembrie 2018.

Cu cine? Cursul va fi ținut de Simona Trandafir și Sebastian Teodor, profesori de yoga de peste 25 de ani.

Cât costă? O ședință durează 2 – 2,5 ore, costă 35 lei. Abonament 4 sedinte – 120 lei.  Abonament 8 sedinte (2 ședințe/saptamână) – 150 lei.

BRAȘOV

Unde? La Centrul de Yoga și Meditație Kamala din Brașov, str. Avram Iancu nr. 54.

Când? În fiecare joi, de la ora 18.30, începând cu 20 septembrie 2018.

Cu cine? Cursul va fi ținut de Liviu Gheorghe, profesor de yoga de peste 25 de ani.

Cât costă? O ședință durează 2 – 2,5 ore, costă 35 lei. Abonament 4 sedinte – 130 lei.  Abonament 8 sedinte (2 ședințe/saptamână) – 180 lei.

TEMATICA acestui curs cuprinde:

* prezentarea structurii energetice a ființei umane

* tehnici posturale (asana)

* tehnici de ritmare a suflului (pranayama)

* metode de concentrare și meditație

* meditații pentru revelarea Inimii spirituale.

Centrul de Yoga și Meditație Kamala oferă în cadrul cursului de yoga noțiuni fundamentale, teoretice și practice, sistematizate, ale tradiției yoga și o îndrumare individualizată pentru fiecare participant, pentru atingerea scopurilor sale (sănătate, vitalitate, putere de concentrare, amplificarea capacităților mentale, eliminarea stresului, relaxare, spiritualizare etc).

Sunt prezentate noțiuni cuprinse în tratate yoghine fundamentale cum ar fi „Hatha Yoga Pradipika”, „Gheranda Samhita”, „Yoga Sutra” lui Patanjali, „Shiva Samhita”, etc. Vor fi urmate învățăturile marilor maeștri yoghini Ramana Maharishi, Shankara, Ramakrishna, Sivananda, Abhinavagupta…

Dacă vreți să știți cum se desfășoară un curs de Hridaya Yoga citiți aici.

Yoga Inimii Spirituale este o formă de yoga ce reunește sinergic atitudini și metode îndreptate spre revelarea naturii noastre Reale, atman, pe care tradițiile contemplative au denumit-o Inima Spirituală. Yoga Inimii Spirituale se bazează pe principii și viziuni spirituale tradiționale ce se regăsesc în yoga clasică (Patanjali), în advaita vedanta, în tantra, în shaivism. Acestea sunt corelate cu învățături din sufism, creștinism, budism, taoism.

Metodele folosite pe această cale sunt în principal: meditațiile de revelare a Inimii Spirituale, tehnicile de concentrare și liniștire a minții, hatha yoga. Tehnicile yoga, atât cele meditative, cât și hatha yoga, nu se realizează pentru a „dobândi” Realitatea Supremă, Inima Spirituală, ci pentru a face din corp, psihic și minte instrumente cât mai adecvate de expresie a Inimii, a Conștiinței Supreme.

Înțelegerea acestor nuanțe și a rolului pe care corpul, psihicul și mintea le au în raport cu Inima Spirituală este esențială în atitudinea cu care practicăm yoga. Ea implică direcționarea tuturor elanurilor, energiilor, practicilor în vederea creării condițiilor revelării Inimii Spirituale.

Programul complet al cursurilor noastre îl puteți găsi AICI.

Informații și înscrieri:

telefon: 0732.32.42.39 (București); 0731.32.42.41 (Brașov)

email: contact@kamala.ro sau centrulkamala@gmail.com

Living in the Beauty of the Heart

Dates: October 13-15, 2017

A 2-Day Workshop with Simona Trandafir

Where: Domain de Longeval, France (Hridaya Yoga France)

An Initiation in Tripura Sundari, the Great Wisdom of Pure Intention, Beauty and Essential Love

Enter the sacred realm of Tantra Yoga, which includes spiritual mysteries, Eastern philosophy, traditional practices, insights, and, most of all, Love.
This workshop offers an authentic initiation in one of the key elements of the fundamental Shakti triangle—Pure Intention (Tripura Sundari), Pure Knowledge (Bhuvaneshvari), and Pure Action (Tripura Bhairavi).
Tantra Yoga is a celebration of our eternity in the diverse temporal domain. It is a way of honoring the infinite in the finite, a revelation of the sacredness of life.

Tantra is the magnificent path of intense energy, which brings us closer to the Spiritual Heart. It cultivates and honors our sacred creative power through mantras, pranayama, asanas, mudras, concentration techniques, rituals, and meditation. At the same time, Tantra includes devotional wonderment and exaltation towards the Divine Mother, Shakti, and the Divine Absolute, Shiva.

The Supreme Truth is Unique. Consciousness is one and the same everywhere. But, in Tantra it is perceived and expressed in ten fundamental ways. These are the Dasha Maha Vidyas, the Ten Great Wisdoms. Each of them is a fascinating and gracious guide to the sacredness and peace of the Self.

These Ten Great Wisdoms represent ideal aspects that are awakened, to a certain extent, in everyone. In Tantra, spiritual realization is accompanied by a complete revelation of all ten.

The Dasha Maha Vidyas exist in us and we exist through them.
This workshop helps us become more aware of this truth.

Do you feel a longing for transformation, light, love, and wisdom?
Tripura Sundari is here, waiting for you…

This workshop includes:
• An initiation in the mantra of Tripura Sundari
• Nada Yoga Meditation—Connecting and empowering ourselves with the subtle sound of Tripura Sundari
• Hridaya Meditation—Reconnecting with the Spiritual Heart
• An exploration of the secret power of yantra
• Tantric Cosmogony
• The Philosophy of Beauty
• Practical techniques from the Vijnana Bhairava Tantra
• The ABCs of tantric ritual science
• Japa (mantra repetition) using a mala (rosary)
• Hridaya Hatha Yoga sessions

These practices ultimately lead to the stillness of the Heart. Through this initiation you will discover the power of love and the harmony of divine will in your own being. This workshop will help us open to the beauty of the Heart and reconsider life from this perspective.

“I asked the earth, I asked the sea and the deeps, among the living animals, the things that creep. I asked the winds that blow, I asked the heavens, the sun, the moon, the stars, and to all things that stand at the doors of my flesh . . . My question was the gaze I turned to them. Their answer was their beauty.”
–Saint Augustine

Free Introductory Lecture

You are invited to join Simona on Friday, October 13th at 8:00 pm for a free presentation introducing all of the Ten Great Wisdoms (Dasha Maha Vidya).

Register Now!

For more information or to book your place in the Living in the Beauty of the Heart workshop, please contact deborah@hridaya-yoga.fr

The schedule

October 13th at 20.00 – Free Introduction to The Ten Great Wisdoms (Dasha Maha Vidya)
October 14th 9.00-13.00, 15.30-19.00
October 15th 9.00-13.00, 15.30-17.30

Īśvarapraṇidhāna – dăruirea de sine idealului

Īśvara semnifică în sanscrită stăpânul suprem, domnitorul, cel care conduce totul iar în om acesta este Sinele, esența ființării. Semnificația cea mai aproape de noi a acestei niyama este dăruirea noastră către idealul care ne ”stăpânește” existența, abandonul nostru în fața celei mai înalte, mai rafinate, mai intime și mai ascunse părți a ceea ce suntem, ātman. Însă în yoga, ātman nu este doar esența propriei existențe, este esența întregii lumi, a tot ceea ce există. Astfel Īśvarapraṇidhāna este și un abandon, o dăruire, un respect și o adorare a tot ceea ce este mai frumos și mai adevărat în această lume, Conștiința Supremă a cărei prezență o descoperim prin cunoașterea de Sine.

Svadhyaya – studiul de Sine

Cuvântul svādhyāya provine de la sva care se traduce prin ”Sine” și adhyāya – ”introspecție, studiu sau educație”. Așadar svādhyāya se referă la orice studiu care te ajută să îți cunoști Sinele (inima Spirituală).
”Studiul textelor sacre” este cea mai des întâlnită traducere a lui svādhyāya, dar, pentru a fi cât mai aproape de sensul principal al cuvântului, e necesar ca acele texte să îți ofere cunoașterea asupra Sinelui, sau căi de cunoaștere a Sinelui.

Santosha – mulțumirea

Santosha (saṃtoṣa) înseamnă a te mulțumi cu puțin, moderație dar și serenitate. În Yoga sutra, cap. 2 sūtra 42, Patanjali spune: “Din saṃtoṣa apare fericirea supremă”.
Saṃtoṣa nu este pasivitate și acceptare inconștientă, ci este o profundă înțelegere a armoniei existenței, a rostului fiecărui lucru sau a fiecărei circumstanțe de viață. Doar în felul acesta în suflet poate să fie calm, pace, mulțumire și serenitate.

Tapas – austeritate

Tapas înseamnă foc, ardoare și în yoga are semnificația de austeritate, efort în practica spirituală. În Yoga Bhashya (II.32), Vyasa explică termenul ca fiind „îndurarea extremelor” în care extremele sunt „foamea și setea, frigul și căldura, a sta în picioare sau a sta jos, păstrarea tăcerii fie complet fie putând comunica prin gesturi”. Patanjali în sūtra 43 din capitolul 2 spune:
„Prin tapas este obținută disoluția impurităților și astfel perfecțiunea corpului și a simțurilor”.

Shaucha – puritatea

Shaucha (Śauca) este purificarea. Se referă atât la aspectul fizic cât și la cel subtil, atât la corpul fizic cât și la minte.
Vyasa afirmă în comentariul său la Yoga Sūtra-ele lui Patañjali:
“Dintre acestea cinci (niyama), purificarea ”exterioară” constă în îndepărtarea impurităților prin intermediul [energiilor] pământului, [energiilor] apei, etc. (foc, aer, eter) și interior prin îndepărtarea impurităților mentale.”

Aparigraha – a nu acumula

Parigraha înseamnă a apuca, a prinde, proprietate, bunuri, harem, dominare, constrângere, dorinţă de putere. ”A” din faţa lui parigraha reprezintă o negaţie. Astfel aparigraha se traduce prin a nu acumula, lipsa de posesiuni materiale ori de altă natură, care nu sunt necesare. Respectând-o nu posezi mai mult decât ai nevoie, nu furi, nu eşti lacom, nu accepţi daruri care nu-ţi folosesc.

Brahmacarya – a nu risipi energia sexuală

Cuvântul brahmacarya provine de la cuvintele Brahman (Absolutul, Conştiinţa supremă) şi carya care înseamnă a urma sau ceea ce trebuie practicat sau realizat. Se poate traduce aşadar ca fiind comportamentul care te duce la atingerea Conştiinţei supreme. Tradiţia indiană consideră brahmacarya ca primul din stadiile vieţii brahmanice, în care este învăţată ştiinţa sacră. În yoga desemnează abstinenţa sexuală, celibatul, castitatea. Cu toate acestea mai propriu ar fi să vorbim despre controlul asupra energiilor sexuale pentru a putea să îl urmezi pe Dumnezeu, Conştiinţa supremă.

Asteya – a nu fura

Asteya (a- nu, steya – fura) implică să nu îţi însuşeşti bunurile altcuiva, să nu foloseşti lucrurile altfel decât destinaţia lor, să nu abuzezi de încrederea celorlalţi. Este considerat un furt şi a împiedica pe cineva să obţină foloasele care îi sunt cuvenite. De exemplu a călători fără bilet în tramvai, împiedicând compania de transport să obţină preţul călătoriei.
Asteya în planul mental înseamnă să nu vrei bunurile altcuiva. Nu înseamnă că nu eşti hoţ dacă ai vrut să iei ceva de la un alt om, dar nu ai reuşit pentru că acela a fugit mai repede decât tine sau a fost mai puternic decât tine. A râvni la ce are altcineva produce perturbări ale minţii şi de aici orientarea greşită a întregii fiinţe şi implicit a vieţii sale.
Asteya, ca şi ahiṃsā, nu este doar o negare, lipsa furtului, ci şi o atitudine pozitivă, cinstită. Yoghinul care respectă asteya ajunge în fapt să-şi controleze dorinţele, să descopere ce este esenţial şi să acţioneze în mod onest pentru a dobândi ceea ce a descoperit.
În Yoga Sutra (cap.2 sutra 37) se spune:
”Când yoghinul este ferm stabilit în asteya, toate bogăţiile vin către el”.

Acest lucru‚ atragerea bogăţiei, se întâmplă exterior şi pentru faptul că oamenii tind să aibă spontan încredere în cei care sunt cinstiţi. Interior se referă la liniştea care decurge din lipsa dorinţelor, din descoperirea a ceea ce este esenţial.
Asteya, aşa cum o defineşte înţeleptul Vyasa în comentariul la Yoga sutra al lui Patañjali (sutra 30 capitolul 2), este:
“Se respectă asteya atunci când, eliberat de orice dorinţă, yoghinul refuză însuşirea bunurilor care aparţin altora.”
Şi este evident vorba aici şi de refuzul mental de a-şi dori bunurile altcuiva. Cheia principală este eliminarea dorinţelor, detaşarea.
Respectarea lui asteya implică şi respectarea proprietăţii intelectuale, să nu furi ideile altcuiva, cărţile, proiectele. Forma acceptată este citarea, indicându-se autorul şi lucrarea din care se citează.
Bineînţeles că oricine poate dori să aibă realizarea spirituală a lui Buddha, de exemplu, dar în această situaţie nu e vorba de furt, ci de o reală aspiraţie care nu ia nimic din ceea ce Buddha are.
În yoga se afirmă că singura dorinţă care nu înlănţuie este dorinţa de a descoperi Sinele, iar dorinţele comune de faimă, bogăţie, plăceri te menţin mai mult în iluzie (maya). Eliberarea de dorinţe înlătură tentaţiile, în timp ce dorinţa puternică pentru ceva anume (lucru, fiinţă, statut social, recunoaştere etc.) tulbură mintea.
Patañjali repetă în mai multe rânduri că modul în care pot fi depăşite obstacolele mentale (în cazul acesta dorinţa de a poseda lucrurile care aparţin altora) poate fi modificată înlocuind-o cu opusul ei – detaşarea, altruismul.

Theme: Overlay by Kaira