Partea I

Profilul spiritual al maestrului ideal

Traim intr-o perioada in care propunerile diferitelor scoli spirituale sunt foarte numeroase si exista o supra-abundenta de maestri si invatatori care cauta atentia si loialitatea noastra. Daca ne aflam intr-o cautare spirituala sincera, avalansa de informatii si invataturi – multe dintre ele contradictorii – poate sa genereze confuzii, mai ales daca abia am ales o cale spirituala, caci uneori nu avem o mare experienta in acest domeniu.

Iata un simplu ghid care are rolul de a ne ajuta, pe fiecare dintre noi, sa alegem cu mai mult discernamant maestrul, invatatura sau calea pe care vom porni.

Aveti poate o puternica aspiratie de a va implini din punct de vedere spiritual, dar nu stiti cum sa o concretizati cel mai bine. Ati crescut suprasaturati si obositi de religia conventionala si doriti altceva? Va simtiti coplesiti de diversitatea si natura deseori contradictorie a invataturilor si scolilor spirituale alternative care exista in prezent? Va asiguram ca nu sunteti singuri in aceasta situatie!

De ce sunt atatea confuzii in acest domeniu? Iata cateva motive:

– Exista cu adevarat multe cai care conduc catre Dumnezeu, sau catre iluminarea spirituala, iar acest fapt este reflectat de diversitatea invatatorilor, religiilor, credintelor si practicilor spirituale existente.

– Ne aflam intr-o perioada de „trezire spirituala” a oamenilor si astfel este normal sa apara o foarte bogata oferta in acelasi timp cu o „cerere” imensa, aceasta in timp ce religia conventionala nu mai poate oferi raspunsuri si solutii unora dintre noi.

– Sistemele de comunicatii moderne, in special televizorul si internetul, ne ajuta sa aflam despre mult mai multe posibilitati de transformare spirituala decat pana acum.

– Invatatori din diferite traditii si culturi sunt capabili sa duca invatatura lor in alte parti ale lumii. Chiar si tragica invazie a Tibetului de catre chinezi a avut un rezultat pozitiv in raspandirea budismului tibetan in lume.

– Se pot face o multime de bani din „comertul” credintelor si practicilor spirituale. Propria proclamare drept „guru” sau fondarea unei secte poate aduce multi bani, iar aceasta-i ispiteste pe multi sa se auto-prezinte drept „invatatori spirituali”. 

– Multi dintre cei care sunt inca la inceput pe calea lor spirituala au un punct de vedere conventional, isi considera propriile credinte drept un adevar absolut si pentru ei, prin definitie, orice alta credinta alternativa este falsa. Din aceasta pozitie intoleranta si nesigura ei sunt inclinati sa accentueze diferentele dintre credinta lor si oricare alta, in loc sa se bucure de asemanari.

– Multi dintre cei aflati pe o asa-zisa cale spirituala au sfarsit in ceea ce este numit „materialism spiritual”. In paralel s-a dezvoltat o cerere imensa de tehnici si modalitati grupate in tot felul de cursuri si „programe” din ce in ce mai noi si mai neobisnuite, adaptate diferitelor mentalitati. Spiritualitatea a ajuns sa fie confundata cu dezvoltarea personala, iar acest fapt ii incurajeaza pe cei care predau tehnici pentru dezvoltarea personala sa se prezinte drept invatatori spirituali pentru a veni in intampinarea acestei cereri.

– Ego-ul vrea totdeauna sa fie special, diferit. Cei care nu si-au „cucerit” ego-ul in timpul practicii si evolutiei lor spirituale sfarsesc prin a se numi ei insisi „maestri eliberati”. Sau, daca nu devin invatatori, sunt atrasi catre alti indrumatori care au un ego foarte puternic sau „special”.

Într-o asemenea conjunctura spirituala „aglomerata”, cum vom alege calea sau invatatorul care ne pot ajuta cel mai bine sa ne implinim propria cautare spirituala?

La modul ideal, calea pe care o alegem trebuie sa se potriveasca cu personalitatea, temperamentul si credintele noastre, dar in mod fundamental, in majoritatea cazurilor, calea este aleasa pentru ca ne atrage din considerente psihologice si / sau datorita unor sincronicitati. Multi dintre noi am fi inspaimantati daca am sti motivele inconstiente pentru care am fi in stare sa urmam un invatator sau o cale (deseori, aceasta are de-a face cu charisma invatatorului si cu modul in care invataturile ne intaresc ego-ul).

Daca trebuie sa facem o alegere, totusi, ar trebui sa fim cat mai lucizi posibil, iar pentru aceasta este important sa cunoastem aberatiile diferitilor invatatori si ale organizatiilor lor, astfel incat sa putem elimina din start falsii profeti si sa evitam fundaturile, adica acele „cai” care nu duc nicaieri. Aceasta ar salva mult timp pentru noi, caci asa cum s-a putut dovedi adeseori, unii oameni ratacesc pe cai „infundate” timp de multi ani inainte sa realizeze ca acestea nu duc nicaieri.

Pentru a face alegeri spirituale bune, pentru a decide ce invatator, scoala sau credinta sa urmam, ar fi cu siguranta utila o „lista” cu calitatile unui invatator ideal, astfel incat sa fim capabili sa ne dam seama daca un anume invatator sau o anume scoala sunt bune sau nu pentru noi.

Oferim in continuare un astfel de „profil spiritual al Invatatorului ideal”:

1. Il simtim sau, mai bine spus, il intuim ca fiind potrivit pentru noi, atat la un nivel profund, spiritual, cat si la nivel intelectual si sufletesc. Se potriveste cu personalitatea, temperamentul si credintele noastre.

2. Este capabil sa transmita invataturile ideale (aceasta necesita pricepere, multi ani de experienta practica spirituala directa, umilinta in intelepciune).

3. Plaseaza si valorizeaza oamenii inaintea ideologiei sau doctrinei caii sale; incurajeaza acceptarea si bunatatea plina de iubire fata de toate fiintele, indiferent de rasa, sex, cultura, nationalitate, religie, politica.

4. Considera toate fiintele umane ca fiind in esenta egale; invatatura sau doctrina respectivei cai incurajeaza o comunitate non-ierarhica, dar plina de respect.

5. Respecta el insusi un cod moral si etic bazat pe virtutile fundamentale: adevar, bine, dreptate, iubire, armonie,etc

6. Respecta oamenii la toate nivelurile: fizic, mental, emotional si spiritual.

7. Incurajeaza iubirea, iertarea si impacarea.

8. Este motivat sa predea invatatura din simpla aspiratie de a-i ajuta pe oameni, si nu pentru bani, putere sau din dorinta de „a fi special” (nu este nimic gresit in a avea din ce trai in acest proces, dar aici este vorba despre motivatia primara).

9. Invatatura sa este coerenta, unitara in aspectele sale.

10. Nici el, nici invatatura sa nu se contrazic conjunctural. Cu alte cuvinte, una se spune si alta se face.

11. Este capabil sa inspire spiritual oamenii prin prezenta, actiuni, cuvinte pline de intelepciune si umor.

12. Atat invatatorul cat si grupul spiritual pe care l-a creat sunt o personificare a invataturii sale si actioneaza intotdeauna cu integritate si onestitate.

13. Este umil si modest.

14. Ne indeparteaza gradat si usor de la o perspectiva egocentrica spre o grija plina de atentie fata de ceilalti. Cu toate acestea, respecta si intelege rolul important, dar nu central, al personalitatii unei fiinte umane spirituale.

15. Da intotdeauna discipolului deplina libertate de a ramane sau de a pleca din scoala sa.

16. Niciodata nu impune ceva cu forta unui discipol, in nici un domeniu – fizic, mental sau emotional.

17. Nu actioneaza niciodata si ne se erijeaza el insusi ca intermediar al divinului, ci incurajeaza discipolul sa isi creeze o relatie directa cu divinul.

18. Incurajeaza actiunile colective realizate in beneficiul comuniatii, societatii sau al binelui planetei noastre.

19. Nu sustine ca poseda cunostinte sau tehnici secrete care ii fac speciali pe cei care le cunosc.

20. Nu sustine sau afirma ca acele invataturi sau tehnici sau chiar scoala sau gruparea sa este „unica” si are un rol sau o menire speciala de a ”salva” ceva: natiunea, lumea, planeta sau sistemul solar etc.

21. Nu ne incurajeaza sa „devenim” altceva sau altcineva decat ceea ce noi deja suntem in mod intrinsec. Cu alte cuvinte, invatatura nu este o forma deghizata de dezvoltare a ego-ului si nici doar de dezvoltare personala (nu este nimic gresit in dezvoltarea personala, doar ca nu este transformare spirituala).

22. Nu este interesat de propria imagine si nu incurajeaza cultul personalitatii sale.

23. Viata sa exprima o continua preocupare fata de aspectele spirituale fara sa se coboare la barfe, minciuni, intrigi si clevetiri

24. Nu este agresiv in limbaj si comportament cu discipolii sai.

25. Apreciaza toate caile spirituale autentice si pe maestrii adevarati incurajandu-si discipolii sa mearga spre acestia pentru a avea o cunoastere universala.

26. Este plin de iubire, lipsit de interese personale, daruit lui Dumnezeu cu toata fiinta sa.

Folosind asemenea „liste de control” putem face alegeri mai lucide in cautarile noastre spirituale. Astfel, nu mai lasam procesul deciziei noastre in seama unor mecanisme mai mult inconstiente, care ne determina sa facem alegeri eronate motivate doar de atractie sau charisma. De notat ca aceste „liste de control” se aplica la fel de bine atat invatatorilor, cat si grupurilor apartinand religiilor traditionale. In articolul urmator vom oferi si o „lista de control” care ne poate ajuta sa ii descoperim mai repede pe acei falsi „guru” sau „maestri spirituali”. Din suprapunerea acestor doua liste putem sa recunoastem in linii mari si destul de rapid autenticitatea unei cai spirituale si a unei fiinte umane care se erijeaza in a fi „invatator” sau „maestru”.

Acest mic articol-ghid ofera cateva indicatii de baza despre cat de autentic spiritual si cat de eficient este un invatator sau o scoala spirituala. Astfel, cautatorii vor putea elimina din start caile ineficiente, si vor alege dintr-o lista mult mai scurta de invatatori sau scoli spirituale autentice.

Unii oameni ar putea fi indignati ca oferim asemenea „repere” pentru grupuri si invatatori spirituali. Ei ar putea spune ca judecata sau critica nu sunt compatibile cu spiritualitatea. Cum am putem deci noi sa judecam (sa analizam critic) spiritualitatea cand insasi atitudinea de a „judeca” pe cineva este considerata a fi ne-spirituala? Tocmai pentru ca avem fiecare dintre noi capacitati rationale si critice extrem de active, nu este necesar sa renuntam noi insine la ele, ci sa le folosim spre mai binele fiintei sau al comunitatii in care traim. Ce s-ar fi intamplat daca nu ar fi fost criticate neajunsurile dictatorilor sau a falsilor profeti de pana acum?

Asa cum avem o individualitate si folosim unele structuri ale personalitatii pentru a putea trai in societate, dar stim ca ego-ul nu trebuie sa ne devina stapan, tot astfel nu trebuie sa „aruncam” de o parte facultatea de analiza si discriminare si capacitatea de a ne pune intrebari sau a pune intrebari inteligente si nici sa renuntam la perspectiva critica, caci astfel noi ne pierdem tot discernamantul si sfarsim prin a accepta rationamente false, sisteme de credinta irationale si resturi „spirituale”, urmand orice fals profet pentru ca suntem incapabili sa vedem „hainele noi ale imparatului”. Lumea este plina de falsi profeti care, indiferent cata grija si compasiune aparenta manifesta in mod ostentativ, ne vor lua banii, timpul si poate chiar stabilitatea noastra psihologica. Lumea este plina de sisteme de credinte nebunesti care pot sa „gadile” intelectul si chiar inima, dar care nu ne vor duce nici macar un singur pas inainte pe calea realizarii spirituale. Chiar Buddha isi incuraja discipolii sa ii analizeze invataturile, sa le testeze, pentru ca altfel cum ar fi putut sti daca ele erau sau nu eficiente? Avem nevoie de discernamant, si sa nu ne fie frica sa ii aratam pe „imparatii dezbracati”.

In acest moment, din nefericire, singura sursa critica asupra celor care se ocupa cu sistemele de credinte alternative este fie a celor aflati in afara oricarei comunitati spirituale (de obicei oameni de stiinta care nu au ceva mai bun de facut decat sa atace orice sistem de credinte care contrazice viziunea lor materialista asupra lumii), fie a fundamentalistilor religiosi care minimalizeaza si defaimeaza orice credinta care este diferita de a lor. Ca rezultat, nu exista nici o dezbatere sanatoasa asupra ideilor spirituale. Dar ce pot face insa aceia dintre noi care sunt cu adevarat cu mintea si inima deschisa si care cauta doar sa afle adevarul? De ce mintile noastre cu discernamant sunt repede catalogate drept „minti inchise” sau „superficiale”?

Adevarul este ca exista extrem de putini oameni cu mintile deschise (din punct de vedere spiritual) in societatea in care traim. Majoritatea oamenilor isi au propriile interese si preocupari, chiar si cei care sustin ca au mintea deschisa si gandesc liber. Aceasta se petrece deoarece, cel putin in domeniul spiritualitatii, cei mai multi dintre oameni sunt nesiguri pe ei insisi si de aceea sovaielnici in a intretine constant orice activitate care le poate agita indoielile sau care i-ar forta sa isi modifice propriile fundamente ontologice. Ei nu sunt obisnuiti sau, mai bine spus, nu se simt confortabil cu o existenta pusa sub semnul intrebarii, care le „zdruncina” pseudo-valorile si convingerile de ani de zile. A trai in acea zona care este atat de apropiata de cine si ce suntem noi cu adevarat, cel putin in faza de inceput, ne poate „bulversa” si chiar speria suficient de tare astfel incat sa renuntam la orice cautare . Adevarul „propriei mediocritati” mai intai ne face sa suferim, apoi sa-l negam, mai rar sa-l acceptam si extrem de rar sa-l transformam spre a face un pas inainte spre intelepciune.

Nu urmarim sa atacam personal indivizii sau credintele lor – daca grupul sau persoana cutare crede ca rinocerii roz extraterestri locuiesc pe Luna, le respectam dreptul de crede asa ceva, si chiar sa ii invete pe altii. Dar daca acea persoana sau acel grup incearca apoi sa justifice aceasta credinta prin false argumente stiintifice, citate gresite din cartile sfinte, alte si alte minciuni, sau prin manipulare psihologica, sau daca sunt sustinute afirmatii speciale facute pentru rinocerii extraterestri si cat de esentiali sunt ei in procesul iluminarii altora, sau daca ei sustin ca rinocerii extraterestri reprezinta singura cale de realizare spirituala, sau daca sunt facute false revendicari de autoritate spirituale de catre invatatorul sau scoala respectiva pentru a sustine aceasta teorie, in acest caz cat mai multi oameni lucizi si responsabili au datoria de a evidentia aceste grave abateri de la adevar.

Toti cei care fac parte dintr-o asemenea scoala spirituala alternativa trebuie sa fie suficient de intelepti si de curajosi pentru a-si analiza grupul in care a intrat. Trebuie sa intelegem ca doar simplul fapt ca un invatator sau o scoala este „alternativa” sau schimba perspectivele religioase traditionale nu le da automat credibilitate si acele „invataturi” pot sa nu fie autentice. Altfel, tot „criticismul” este lasat in seama celor din afara cercului nostru spiritual, iar aceasta conduce la crearea unei dispute – noi impotriva lor – iar comunitatea spirituala alternativa se construieste in mod orb pe ea insasi pe fundatii slabe… o avalansa de vagi si contradictorii invatatori si credinte care fac prea putin pentru a ajuta pe oricine de-a lungul caii spirituale.

(articol preluat de pe www.energygrid.com )
 
Citeste si Partea a II-a – Test de identificare a unui fals maestru