Sebastian Teodor

Blogul lui Sebastian

email: sebastian@kamala.ro

 Atracţia pentru spiritualitate am descoperit-o în şcoala generală impulsionat fiind de dirigintele şi totodată profesorul meu de română din acei ani, Paul Grigore. Dragul pe care îl avea pentru Eliade şi opera acestuia ni l-a transmis şi nouă, celor câţiva elevi care ne-am apropiat ceva mai mult de el. Am aflat astfel, pe lângă simbolism şi istoria religiilor, de faptul că Eliade practicase yoga în perioada în care a fost să studieze în India şi cumva în mintea mea de atunci (la 13 ani) a rămas asociată yoga cu spiritualitatea, misterul şi simbolismul ascuns al vieţii.

În liceu, exprimându-mi dorinţa de a învăţa yoga şi neputinţa de a găsi vreo carte în domeniu, am primit de la un coleg faimoasa (pe atunci în România) carte a lui Tufoi care în acei ani de comunism circula în şoaptă. Am început să fac diverse asane din acea carte încercând să înţeleg legătura dintre respectivele poziţii şi spiritualitate, convins totodată că fac ceva misterios şi deosebit. Imediat după revoluţia din 1989, odată cu deschiderea care s-a produs atunci, am aşteptat cu nerăbdare apariţia cărţilor şi a eventualelor cursuri de yoga și ele nu au întârziat să apară. Tot colegii mei din liceu au fost cei care m-au anunţat de apariţia unor afişe care anunţau deschiderea unui curs de yoga şi astfel am ajuns la conferinţa susţinută de Simona Trandafir în Braşov. Aveam 16 ani şi de atunci practic am crescut cu yoga. În acea perioadă am vizitat şi alte întruniri care promiteau revelarea unor mari secrete esoterice însă în cele din urmă am rămas fidel cursului la care am început. În vestiare am început să aud de la colegi de faptul că maestrul şcolii de yoga în care m-am înscris este Gregorian Bivolaru şi mi-am dorit să îl cunosc. Am mers atunci (la un an şi mai bine de când începusem să particip la acel curs) la o conferinţă la Casa de cultură a studenţilor Grigore Preoteasa. Nu am fost prea impresionat de discurs mai ales că folosea excesiv, abuziv chiar, anumite cuvinte (”deci” este unul din exemple) însă am fost pătruns de ideea că acesta ar fi maestrul prin osmoza cu prietenii şi colegii de curs. Era o perioadă “romantică” din punct de vedere spiritual, citeam toate cărţile care apăreau în domeniu şi începeam să visez la o “carieră” ascetică, undeva într-o peşteră, practicând tehnicile pe care acel maestru mi le-ar oferi. În cele din urmă însă, îndrumat de Simona şi Liviu mi-am terminat facultatea şi m-am integrat în colectivul editurii Kamala unde sub pseudonimul Teodor Sebastian am participat la traducerea şi conceperea unor cărţi şi am publicat articole despre yoga şi spiritualitate în revista Elixirium. Am avut colaborări cu Yoga Magazin şi Revista Misterelor.

Treptat prin apropierea tot mai mare de Simona Trandafir şi Liviu Gheorghe, în Braşov, participând la proiectele lor spirituale am ajuns să îi suplinesc în unele situaţii la cursuri în partea de practică a asana-elor. În momentul în care la Durău s-a deschis baza de tratamente naturiste am dat şi eu o mână de ajutor, făcând yoga cu cei care sufereau de diferite afecţiuni. Din 1996 am devenit instructor în cadrul MISA predând yoga în Făgăraş. Apoi am preluat unul din cursurile din Braşov şi câteva dintre cursurile din Miercurea Ciuc. O perioadă de timp am făcut naveta între cele trei oraşe, renunţând însă gradat la Miercurea Ciuc şi Făgăraş şi preluând mai multe din cursurile din Braşov. Astfel în fiecare zi din săptămână eram fie elev fie profesor. Am început să merg şi la singurul dintre cursurile din Bucureşti la care mai participa Gregorian Bivolaru. Prin Simona am ajuns să îl cunosc şi pe Claudiu Trandafir care pentru mine a reprezentat atunci modelul yoghinului autentic, prin practica sa spirituală şi prin retragerile pe care le făcea în peşteri.

Cu timpul am început însă să mă confrunt şi cu o dilemă, pentru că cel pe care îl consideram maestru nu părea să fie un maestru de yoga. Deşi participam la cursuri pentru a practica tehnicile yogăi tradiţionale, eram confruntat cu o multitudine de cunoştinţe şi învăţături care aveau din ce în ce mai puţin de a face cu acea yoga autentică la care aspiram. De asemenea eram confruntat cu o orientare foarte accentuată către sexualitate în ideologia mişcării cu toate implicaţiile acesteia, care provenea de la domnul Bivolaru şi care era prezentată ca fiind tantra. Astfel treptat doctrina MISA-ei se îndepărta tot mai mult de ceea ce îmi doream eu să învăţ şi să dau mai departe. Am început să aflu tot felul de lucruri care se încadrau şi mai puţin în viziunea mea despre spiritualitate şi în aspiraţiile mele. În momentul faimoaselor descinderi din aprilie 2004, cel pe care îl credeam înţelept şi realizat din punct de vedere spiritual s-a arătat mult prea uman şi lipsit de înţelepciunea pe care îmi închipuisem că o posedă. Am sperat atunci ca el şi MISA să se poată scutura de tot ceea ce nu reprezenta yoga tradițională, să înveţe din greşelile trecutului şi să meargă pe un drum nou şi curat. Curând însă mi-a fost clar că acest lucru nu este dorit şi că totul va continua pe acelaşi făgaş ca şi până în acel moment. Tot atunci au început să iasă la iveală şi lucruri mult mai grave care m-au convins odată în plus de incompatibilitatea dintre viziunea mea cu privire la spiritualitate şi direcţia în care se îndrepta MISA astfel că în cele din urmă, la începutul lui 2007 (în februarie) am părăsit complet MISA împreună cu Simona, Liviu, Claudiu şi Veronica. Împreună cu ei am continuat să fac şi să predau yoga în cadrul Centrului de Yoga și meditație Kamala.

Din primăvara lui 2007 predau yoga în cadrul Centrului de  Yoga și Meditație Kamala, atât în Brașov cât și în București, organizez împreună cu prietenii mei seminarii de practică a meditației și a tehnicilor tradiționale yoghine.